Bitcoin
Standard Chartered Bank este cea mai recentă care și-a oferit predicții cu privire la impactul pe care ETF-urile Spot Bitcoin l-ar putea avea asupra prețului Bitcoin pe termen lung. Banca a adoptat o atitudine optimistă, deoarece a prezis că BTC ar putea atinge cote fără precedent până la sfârșitul anului 2025.
Bitcoin este un sistem de plată electronică descentralizat și o monedă digitală creată în 2009 de Satoshi Nakamoto. Numele Bitcoin se referă de asemenea și la programul cu sursa deschisă(open source) pentru folosirea acestor monede, cât și la rețeaua peer-to-peer (de la egal la egal) pe care acesta o formează. Spre deosebire de majoritatea monedelor, bitcoin nu se bazează pe încrederea într-un emitor central. Bitcoin folosește o bază de date distribuită peste noduri ale unei rețele de la egal la egal (peer-to-peer) pentru a inventaria tranzacțiile și se folosește de criptografie pentru a furniza funcții de bază pentru securitate cum ar fi asigurarea că bitcoinii nu pot fi cheltuiți decât de cel care îi deține și decât o singură dată.
Construcția monedei bitcoin permite deținerea și transferul anonim de valoare. Bitcoinii pot fi salvați pe un computer personal sub forma unu fișier portofel sau pot fi stocați cu un serviciu de portofel a unei terțe părți, iar în ambele cazuri bitcoinii pot fi trimiși prin intermediul internetului oricărei persoane cu o adresă bitcoin. Topologia de la egal la egal și lipsa unei administrații centrale fac nefezabil ca o autoritate, guvern , etc. să manipuleze valoarea bitcoin sau să introducăinflație prin producerea lor.
Cea mai mică unitate a monedei Bitcoin (1/100, 000,000), a fost numita "Satoshi" în omagiu colectiv la fondarea sa de Bitcoin.
- Sursa: Wikipedia.
Satoshi Nakamoto
Nu există înregistrări de identitate sau identități înainte de crearea Bitcoin Nakamoto lui . Pe profilul său fundament P2P , Nakamoto a pretins a fi un individ de
sex masculin la vârsta de 37 și de viață în Japonia , care a fost primit
cu mare scepticism din cauza utilizării sale de limba engleză și
software-ul său Bitcoin nu a fost documentată și nici etichetate în
limba japoneză .Formatare britanic în lucrarea sa a scris implică Nakamoto este de origine britanica .
Cu toate acestea , el , de asemenea, a folosit uneori ortografie
americana , ceea ce poate indica faptul că el a încercat în mod
intenționat ( dar nu a reușit ), pentru a masca stilul de scris , sau că
el este mai mult o persoană .Prima versiune a software-ului său original Bitcoin este speculat fiind un efort de colaborare si determină pe unii să pretindă că Satoshi
Nakamoto a fost un pseudonim colectiv pentru un grup de oameni .Investigațiile în identitatea reală a Satoshi Nakamoto a fost încercat de The New Yorker și Fast Company .
The
New Yorker a ajuns la Michael Clear , un student absolvent tânăr în
criptografie , la Trinity College din Dublin , care a fost numit top de
licență calculator - stiinta de la Trinity în 2008 .
În anul următor ,
el a fost angajat de către Allied Irish Banks pentru a îmbunătăți aceasta monedă - prin software-ul de tranzacționare , și a fost co - autorul unei lucrari academice pe tehnologia peer- to-peer .Investigație
Fast Company a adus dovezi circumstanțiale care a indicat o legătură
între o cerere de brevet de criptare depuse de către Neal King,
Vladimir
Oksman și Charles Bry la 15 august 2008, precum și numele de domeniu
bitcoin.org care a fost înregistrat cu 72 ore mai târziu .
Cererea de brevet conținută de rețea și de criptare tehnologii similare pentru a Bitcoin . După
analiza textuală , expresia " ... de calcul imposibil de a inversa " a
fost găsit atât în cererea de brevet și whitepaper Bitcoinului . Toate cele trei inventatori au negat în mod explicit ca fiind Satoshi
Nakamoto . Nakamoto
a susținut că el a lucrat pe Bitcoin din 2007 . În 2008 , el a
publicat o lucrare pe lista de discuții Criptografie la metzdowd.com
descrie moneda Bitcoin digitale . În 2009 , el a lansat primul software Bitcoin care a lansat rețeaua și primele unități ale monedei Bitcoin .
Ordinul Executiv 6102
Este clar că banii actuali produși de către stat pentru profitul celor care roiesc în jurul său nu mai reprezintă o soluție pentru sistemul economic și că o reformă monetară se impune cu mare rapiditate dacă vrem cu adevărat să scăpăm de crize și de acest furt legalizat prin care proprietatea noastră este vădit agresată în permanență.
Banul a apărut pentru a mijloci schimburile dintre noi. A fost cea mai convenabilă marfă (prin prisma proprietăților necesare) aleasă de noi pentru a mijloci aceste schimburi. Atunci când marfa aleasă de noi (aurul sau argintul) a devenit mijloc de schimb ea a căpătat o poziție distinctă între bunurile pe care le schimbam între noi. Valoarea pe care o avea aurul ca marfă a fost amplificată de valoarea de mijloc de schimb atribuită de participanții la aceste schimburi. Atunci când bunurile și serviciile erau schimbate la vedere prin mijlocirea aurului sau argintului operatorii nu aveau nevoie de stat sau de vreo instanță care să intervină în acest schimb. Problema a apărut atunci când schimburile de bunuri nu se mai produceau la vedere și când se punea problema rezolvării litigiilor de către o instanță în baza unui sistem de legi devenite foarte rapid apanajul statului. Banul a fost astfel privit mai degrabă ca fiind mijloc de stingere a unei datorii (deși această funcție era inclusă în cea de mijloc de schimb) sau de mijloc de plată și mai puțin drept mijloc de schimb. Legea a venit imediat și a oferit o definiție legală a banilor care a indus limitări și imperfecțiuni față de ceea ce a selectat piața ca fiind banul cel mai potrivit pentru a mijloci schimburile dintre noi. Prin forța legii putem defini legal orice ca fiind ban și care e suficient să servească drept mijloc de plată sau drept mijloc de stingere a unei datorii (cu precădere față de stat). Problema este că ceea ce definim legal ca bani în momentul de față (o bucată de hârtie fără valoare) se îndepărtează tot mai mult de la funcția economică esențială – cea de mijlocire a schimburilor private de bunuri și servicii. Banii fără valoare actuali au nevoie de lege și de stat pentru a avea o valoare formală. În absența legii și a forței statale din spatele ei comercianții ar renunța în prima secundă la acești bani.
Plecând de la aceste considerente introductive să revenind acum la tema acestui articol – Bitcoinul: el a fost creat în 2009 de către Satoshi Nakamoto ca fiind o monedă fiat electronică (fără a avea valoare intrinsecă). Conform celor care au creat această monedă, ea se află în afara controlului oricărui guvern care să îl producă într-o cantitate mare și care să conducă, deci, la inflație.
Criticile pe care le putem aduce acestei monede sunt următoarele:
- Lipsa de valoare intrinsecă pune mari probleme în a stabili prețurile bunurilor și serviciile față de această monetă fiat electronică. Valoarea de schimb a aurului în celelalte bunuri este esențială pentru a explica dinamica prețurilor relative. Fără această valoare intrinsecă pe care Bitcoin nu o are (după cum nu o au nici banii clasici produși din nimic) schimburile generalizate de bunuri și servicii sunt complicate de folosirea sa ca mijloc de schimb;
- Cel care a creat această monedă ne garantează că ea este în afara controlului guvernamental. Greșit… cum nimic nu e mai presus de lege, atunci când statul o va dori și când va vedea că Bitcoin îl încurcă în afacerile sale va interveni prin lege și va declara ilegal Bitcoin sau va impune prin lege un control guvernamental asupra sa (incluzând aici și producția de Bitcoin). Din păcate acum operăm cu bani legali sau pe care legea îi definește și îi apără ca fiind bani. Bitcoin este un mecanism mult mai simplu de a fi acaparat de către stat și de a-l impune ca o alternativă la banii de hârtie sau la monede. Și așa în momentul de față sesizăm o accentuare tot mai puternică a plăților electronice și a banilor electronici produși de sistemul bancar actual (cardurile). Ori tocmai acest lucru ajută inflația din spatele producției monetare. De aici și încercarea tot mai vizibilă de inhibare a populației și a celor implicați în schimburi să ceară pentru conturile lor electronice decontarea în cash și să folosească banul electronic. Numerarul trebuie tipărit și dacă s-ar tipări numerar cât ban scriptural se crează electronic de către bănci am avea mult mai rapid semnele de hiperinflație. Pentru că banul electronic (scriptural) nu circulă în economia subterană în timp ce numerarul da. Deja au apărut îngrijorări cu privire la faptul că Bitcoin va permite spălări de bani și că ar trebui REGLEMENTAT de către stat (vezi aici).
- Lipsa controlului guvernamental asupra producției de Bitcoin crează aparența că el este o monedă puțin inflaționistă. Din nou e greșit. Creatorii acestei monede au prevăzut o creștere într-o progresie geometrică a cantității de Bitcoin care se va face însă cu rate de creștere tot mai reduse. În final se va ajunge la o stagnare sau la o masă monetară relativ constantă. Dar până atunci volumul de Bitcoin crește semnificativ de mult. Chiar și așa, orice Bitcoin produs din nimic în plus scade puterea de cumpărare în bunuri a celor existenți în piață fiind incorectă pentru cei care îl dețin. În plus, cine garantează că un control privat asupra monedei nu poate exclude producția frauduloasă de Bitcoin. Doar tentația e mare. Dintr-o simplă programare se poate produce Bitcoin fără costuri prea mari și fără control semnificativ din partea cuiva (e foarte greu să îți dai seama cine și cum a creat Bitcoin). Până la urmă această monedă poate deveni una inflaționistă tocmai pentru că nu are costuri de producție (sau cel puțin ele sunt neglijabile). În cazul aurului aceste costuri există și ele sunt semnificative. Tocmai de aceea profitabilitatea producției de aur și valoarea de piață a aurului joacă un rol important în mecanismul de formare a prețurilor pe piață și de derulare a schimburilor.
- Bitcoin poate servi foarte bine intereselor statului. Prin folosirea sa, tranzacțiile trec printr-un server și ies la iveală. Statului îi va fi mult mai ușor să le urmărească, să le fiscalizeze și să le controleze. Economia subterană ar fi puternic inhibată de folosirea Bitcoin. E puțin probabil ca cei care nu vor să dea socoteală statului să se înregistreze pe un server și să înceapă să tranzacționeze fără ca plata lor să mai fie anonimă 100%.
- O altă problemă e că acum putem cumpăra Bitcoin cu bani fiat produși din nimic de către guvernele actuale. Menținând relativ fixă cantitatea de Bitcoin ea va deveni rară și foarte scumpă prin comparație cu dolarii sau cu euro (în 2009 Gavin Andersen a cumpărat 10000 bitcoins cu doar 50 USD). Acest lucru va face foarte interesantă producția de Bitcoin. La un preț de 10000 USD pentru 1 bitcoin probabil că va deveni interesant să îl produci dintr-o apăsare de taste.
Din punctul meu de vedere Bitcoin nu este decât o încercare de a bulversa și mai mult ideea de mijloc de schimb. Este un mijloc de plată fără valoare și cu imperfecțiunile oricărei monede create din nimic și care încalcă grav legile economice (a se vedea Legea lui Say, Legea utilității marginale descrescânde, Legea lui Greasham, Efectul Cantillon). Nu este cu nimic mai presus decât o mână de carduri de credite creat de către o bancă din depozitele la vedereși oferite la discreție utilizatorilor de pe piață cu costuri de operare și dobânzi cât mai reduse sau de banul produs de o bancă centrală controlată de un grup de politicieni privați. Are același hazard moral inclus în el și aceleași probleme. Dacă cineva dorește poate să acapareze producția sa și poate să îl deturneze în folosul său fără a întâmpina costuri prea mari. Această pseudo-monedă va intra mai devreme sau mai târziu în criză la fel de repede ca și celelalte monede.
Ar mai fi problema că acum poți obține Bitcoin în două moduri:
1. Unul e cel menționat de dumneavoastră prin cumpărare de Bitcoin cu dolari sau euro
2. Prin minerit de Bitcoin care presupune rezolvarea on-line a unor puzzle pentru care primești 50 de Bitcoin.
Cei care au creat Bitcoin spun că altfel nu se poate obține această monedă.
Cel mai mare dezanvantaj al bitcoin este lipsa valorii intrinseci.
Ar mai fi unul:
– acesti bani sunt niste fisiere pe calculator. Daca ai sters din greseala fisierele, ai pierdut banii. De aceea e recomandabil sa ai mai multe copii si sa le tii in mai multe locuri. De asemenea, ca orice fisier, poate fi furat de altcineva si folosit in retea.
As mai vrea sa rectific 2 lucruri spuse in articol:
1. Autorul spune:
“Bitcoin poate servi foarte bine intereselor statului. Prin folosirea sa, tranzacțiile trec printr-un server și ies la iveală. Statului îi va fi mult mai ușor să le urmărească, să le fiscalizeze și să le controleze.”
Este gresit. tranzactiile nu trec printr-un server. Bitcoin este o retea peer-to-peer, nu exista un server central. In al doilea rand, banii nu au titular, banii sunt niste simple fisiere pe calculator. Poti pune fisierele pe un stick si le dai altcuiva, acel nou posesor poate folosi banii respectivi.
2.
“La un preț de 10000 USD pentru 1 bitcoin probabil că va deveni interesant să îl produci dintr-o apăsare de taste.”
“Dintr-o simplă programare se poate produce Bitcoin fără costuri prea mari”
Fals, nu e usor sa produci bitcoins. Productia de bitcoins este reglementata de un algoritm matematic destul de complicat ce necesita multa putere de calcul. Depinde cat de mult crezi in acel algoritm matematic ce genereaza bitcoins [sa nu fie mai usor de rezolvat], pentru a-ti controla frica de inflatie. Aceasta problema o are si aurul, nu se stie niciodata cand oamenii pun mana pe un asteroid de aur si il aduc pe pamant.
Oricum, este o limita in productia de bitcoin. ea se va termina cand se va ajunge la 21 000 000 de unitati.
“Este gresit. tranzactiile nu trec printr-un server. Bitcoin este o retea peer-to-peer, nu exista un server central. In al doilea rand, banii nu au titular, banii sunt niste simple fisiere pe calculator. Poti pune fisierele pe un stick si le dai altcuiva, acel nou posesor poate folosi banii respectivi.”
Acele fisiere sunt create de ceva. Ele nu apar asa din senin. In plus, cine numara Bitcoins in circulatie sa stie ca sunt 21.000.000 si ca nu mai trebuie produsi altii. Ma indoiesc ca e un sistem 100% anonim si in afara unui server. Cel putin Internetul trece prin servere si noduri de retea. Deci exista un control chiar si numai prin traficul de Internet care poate deveni, la nevoie, util.
“Fals, nu e usor sa produci bitcoins. Productia de bitcoins este reglementata de un algoritm matematic destul de complicat ce necesita multa putere de calcul. Depinde cat de mult crezi in acel algoritm matematic ce genereaza bitcoins [sa nu fie mai usor de rezolvat], pentru a-ti controla frica de inflatie. Aceasta problema o are si aurul, nu se stie niciodata cand oamenii pun mana pe un asteroid de aur si il aduc pe pamant. Oricum, este o limita in productia de bitcoin. ea se va termina cand se va ajunge la 21 000 000 de unitati.”
1. Cine a făcut acel algoritm poate să facă și un alt algoritm pentru a produce Bitcoins falși la nevoie. Până la urmă algoritmii și fișierele sunt produse de oameni prin intermediul mașinilor de calcul. Imposibilitatea producției din nimic, a fraudării și a producției fără costuri de Bitcoins nu există. Această greutate de a produce Bitcoins sau acest cost este doar aparent. La aur el există. Dacă vrei să sapi după aur ai nevoie de lopeți, ai nevoie de găleți. Daca vrei mai mult aur vei avea nevoie de mai multe lopeți. Vei crește cererea de lopeți și, implicit, prețul acestora. Alocarea de resurse pentru producția de lopeți face ca ele să fie mai rare în altă parte. Și astfel se modifică întreg sistemul economic făcând dificil cu adevărat mineritul de aur. Poți obține aur și din alt mod: producând ce are nevoie piața. Deci dacă mineritul devine foarte scump te apuci de făcut orice altceva. Ei bine Bitcoins și orice altă monedă fiat nu au aceste proprietăți.
Legat de descoperirea întâmplătoare a unui meteorit de aur el va prăbuși temporar valoarea aurului în bunuri. Va produce o neîncredere temporară în aur care va fi absorbită relativ rapid de piață. Plus că argintul va deveni mai stabil și mai atractiv pentru că va fi mai rar în comparație cu aurul. Nu e o problemă să descoperim întâmplător cantități de aur.
Faptul că există o limită în producția de bitcoin nu spune nimic. Ea a fost fixată arbitrar de creatorul sistemului. De unde a ajuns el la 21.000.000 unități? De ce atât și nu mai mult? Așa cum a stabilit aleator această cifră o poate modifica la fel de aleator.
“Imposibilitatea producției din nimic, a fraudării și a producției fără costuri de Bitcoins nu există.”
Intr-adevar, exista posibilitatea de a frauda sistemul bitcoin. In acest sistem rolul statului ca si producator de moneda este luat de un algoritm matematic si de calculatoare. Ceea ce determina pe unii sa foloseasca moneda bitcoin este tocmai credinta in imposibilitatea ca cineva sa reuseasca sa sparga acest algoritm, si astfel sa genereze unitati bitcoin dupa bunul sau plac.
