Adevărul DUR despre comisioanele băncilor Cum sunt TAXATI românii cu cardul
"Comisioanele de utilizare a cardurilor bancare în România, ca şi în alte ţări sunt excesive şi nu reflecta costurile. Nivelul acestora este prea mare, este prea scump faţă de ceea ce ar fi justificat din punct de vedere economic. Până la sfârşitul anului Parlamentul European urmează să aprobe regulamentul care vizează nivelul acestor comisioane. În România, reducerea comisioanelor se va face cel mai probabil mai devreme decât la nivel european, deoarece proiectul de lege în acest sens ar putea să fie adoptat până în vară", a spus Chiriţoiu, la conferinţa "Mediafax Talks about Digital Europe".
El a arătat că proiectul de lege ar putea intra în Guvern săptămâna viitoare, iar Parlamentul să-l aprobe până în vară.
Vezi
și
1.
Schema de tratament pentru
cazurile ușoare de Covid-19
2.
Romania traiește , încă
, din inertia bogățiilor create in Epoca Comunistă
3.
Scara de valori a
societății romanești
4.
Europa privită din viitor
5.
Hrana vie
6.
Planurile in derulare sunt
o munca in progres, veche de sute de ani
7.
Destinatii uimitoare pe glob
8.
Miracolul japonez- Drum
reconstruit în patru zile
10. Duda a pus mâna pe Casa
Regală
11. Nu poti multiplica bogatia
divizand-o !
12. Evolutia Laptop - Cântărea
5,44 kg
13. O Nouă Republică
14.
A fi patriot nu e un merit, e o datorie.!
15. În vremea monarhiei,
taranii romani reprezentau 90% din populatie si nu aveau drept de vot.
16. Miracolul din Noua Zeelandă
- LYPRINOL
17. Cea mai frumoasă scrisoare
de dragoste
18. Locul unde Cerul se uneste
cu Pamantul
19. Fii propriul tău
nutriționist
20. Maya ramane o civilizatie
misterioasa
21. Slăbești daca esti motivat
22. Serbet de ciocolata
23. Set medical Covid necesar
acasă
24. Medicament retras - folosit
în diabet
25. Brexit-ul - Spaima Europei
26. Virusul Misterios
27. Inamicul numărul unu al
acumulatorilor
28. Sistemele solare - apă caldă
29. Economisirea energiei
electrice
30.
Hoțul de cărți
31. Aparitia starii de
insolventa
32. TRUMP ESTE PRESEDINTE
33. Microbii din organismul uman
34. Despre islamizarea Europei.
O publicăm integral. Și fără comentarii.
35. „Naţiunea este mai
importantă ca Libertatea !”
36. Masca ce omoară virusul O veste de Covid
37. Primul an de viaţă -
Alocatia pentru copil
38. Tavalugul Marelui Razboi -
Globaliyarea - Asasinii Economici
"Reducerea comisioanelor la utilizarea cardurilor va încuraja
comercianţii să accepte aceste tipuri de plată, deci efectul va fi în
primul rând la nivelul acestora, dar cu timpul efectele se vor resimţi
şi la nivelul consumatorilor", a explicat Chiriţoiu.
România ar fi a treia ţară din UE care adoptă o astfel de măsură, după Polonia şi Ungaria, care au implementat deja măsuri în acest sens.
Guvernul vrea în continuare limitarea comisioanelor interbancare pe care banca emitentă a cardului le percepe de la banca acceptatoare pentru plăţile la comercianţi, la 0,2% pentru cardurile de debit şi 0,3% pentru cele de credit, chiar după solicitări de reanalizare a nivelurilor sau de amânare.
"Instituţiile emitente nu pot aplica instituţiilor acceptante comisioane interbancare mai mari de 0,2% din valoarea fiecărei operaţiuni efectuate prin utilizarea cardurilor de debit, respectiv comisioane interbancare mai mari de 0,3% din valoarea fiecărei operaţiuni efectuate prin utilizarea cardurilor de credit", se precizează în proiectul de lege publicat de Ministerul Finanţelor Publice, după ce iniţial prevederile erau incluse într-un proiect de ordonanţă de urgenţă a Guvernului.
Acordurile dintre instituţiile acceptante şi beneficiarii plăţilor vor conţine informaţii detaliate referitoare la valoarea comisioanelor pentru serviciile prestate acestora, a comisioanelor interbancare, precum şi a comisioanelor suplimentare aplicate în funcţie de marca şi categoria respectivelor carduri de plată.
Nerespectarea acestor plafoane va fi sancţionată cu amenzi de la 10.000 lei la 200.000 lei.
Prevederile actului normativ nu se aplică operaţiunilor cu carduri comerciale (card de plată emis unor operatori economici, unor entităţi din sectorul public sau unor persoane fizice care desfăşoară o activitate independentă de natură economică a cărui utilizare este limitată la cheltuielile legate de activitatea desfăşurată), retragerilor de numerar de la bancomate şi operaţiunilor cu carduri emise de sisteme tripartite de plată cu cardul. Acestea din urmă sunt sisteme de plată prin carduri în care funcţiile de emitere şi acceptare sunt integrate într-o singură instituţie financiară, care este şi proprietarul sistemului.
Limitarea comisioanelor, anunţată la sfârşitul lunii ianuarie, a stârnit reacţia promptă a sistemului bancar, iar lobby-ul bancherilor ajutaţi şi de banca centrală a făcut ca Guvernul să renunţe la aprobarea acestor prevederi prin OUG.
Premierul Victor Ponta a anunţat la începutul lunii februarie că plafonarea plăţilor în numerar şi limitarea comisioanelor interbancare la tranzacţiile prin carduri vor fi aprobate prin lege de către Parlament.
După o dezbatere pe tema comisioanelor interbancare organizată de Finanţe la finele lunii februarie, secretarul de stat Dan Manolescu a spus că Guvernul ar putea lua în considerare reducerea în două trepte, reprezentanţi ai mediului de business şi ai procesatorilor de plăţi solicitând să fie reanalizate nivelurile comisioanelor sau chiar amânarea proiectului.
"Propunerea a fost de a exista un pas intermediar al reducerii. Până când regulamentul UE se aprobă o să existe o plafonare intermediară, aşteptăm propuneri din partea celor care au participat astăzi la discuţii care ar fi acest nivel şi care ar fi perioada de implementare în paşi", a spus Manolescu.
Reprezentanţii celor două mari companii de carduri, MasterCard şi Visa, au reacţionat imediat după lansarea publică a proiectului, avertizând asupra efectelor negative care ar putea apărea în urma reducerii comisioanelor interbancare.
Cătălin Creţu, directorul Visa Europe pentru România, a afirmat că autorităţile trebuie să ia în calcul şi să analizeze toate efectele posibile ale unei reduceri "drastice şi bruşte" a comisioanelor interbancare pentru plăţile cu cardul prin legislaţie, astfel încât să nu impacteze negativ investiţiile în tehnologiile de plată şi utilizarea cardurilor.
La rândul său, Cosmin Vladimirescu, directorul general al MasterCard pentru România şi Moldova, şi-a exprimat îngrijorarea privind efectele măsurii, afirmând că şi la nivel european există voci care sunt împotriva acestui proiect. Sursa
România ar fi a treia ţară din UE care adoptă o astfel de măsură, după Polonia şi Ungaria, care au implementat deja măsuri în acest sens.
Guvernul vrea în continuare limitarea comisioanelor interbancare pe care banca emitentă a cardului le percepe de la banca acceptatoare pentru plăţile la comercianţi, la 0,2% pentru cardurile de debit şi 0,3% pentru cele de credit, chiar după solicitări de reanalizare a nivelurilor sau de amânare.
"Instituţiile emitente nu pot aplica instituţiilor acceptante comisioane interbancare mai mari de 0,2% din valoarea fiecărei operaţiuni efectuate prin utilizarea cardurilor de debit, respectiv comisioane interbancare mai mari de 0,3% din valoarea fiecărei operaţiuni efectuate prin utilizarea cardurilor de credit", se precizează în proiectul de lege publicat de Ministerul Finanţelor Publice, după ce iniţial prevederile erau incluse într-un proiect de ordonanţă de urgenţă a Guvernului.
Acordurile dintre instituţiile acceptante şi beneficiarii plăţilor vor conţine informaţii detaliate referitoare la valoarea comisioanelor pentru serviciile prestate acestora, a comisioanelor interbancare, precum şi a comisioanelor suplimentare aplicate în funcţie de marca şi categoria respectivelor carduri de plată.
Nerespectarea acestor plafoane va fi sancţionată cu amenzi de la 10.000 lei la 200.000 lei.
Prevederile actului normativ nu se aplică operaţiunilor cu carduri comerciale (card de plată emis unor operatori economici, unor entităţi din sectorul public sau unor persoane fizice care desfăşoară o activitate independentă de natură economică a cărui utilizare este limitată la cheltuielile legate de activitatea desfăşurată), retragerilor de numerar de la bancomate şi operaţiunilor cu carduri emise de sisteme tripartite de plată cu cardul. Acestea din urmă sunt sisteme de plată prin carduri în care funcţiile de emitere şi acceptare sunt integrate într-o singură instituţie financiară, care este şi proprietarul sistemului.
Limitarea comisioanelor, anunţată la sfârşitul lunii ianuarie, a stârnit reacţia promptă a sistemului bancar, iar lobby-ul bancherilor ajutaţi şi de banca centrală a făcut ca Guvernul să renunţe la aprobarea acestor prevederi prin OUG.
Premierul Victor Ponta a anunţat la începutul lunii februarie că plafonarea plăţilor în numerar şi limitarea comisioanelor interbancare la tranzacţiile prin carduri vor fi aprobate prin lege de către Parlament.
După o dezbatere pe tema comisioanelor interbancare organizată de Finanţe la finele lunii februarie, secretarul de stat Dan Manolescu a spus că Guvernul ar putea lua în considerare reducerea în două trepte, reprezentanţi ai mediului de business şi ai procesatorilor de plăţi solicitând să fie reanalizate nivelurile comisioanelor sau chiar amânarea proiectului.
"Propunerea a fost de a exista un pas intermediar al reducerii. Până când regulamentul UE se aprobă o să existe o plafonare intermediară, aşteptăm propuneri din partea celor care au participat astăzi la discuţii care ar fi acest nivel şi care ar fi perioada de implementare în paşi", a spus Manolescu.
Reprezentanţii celor două mari companii de carduri, MasterCard şi Visa, au reacţionat imediat după lansarea publică a proiectului, avertizând asupra efectelor negative care ar putea apărea în urma reducerii comisioanelor interbancare.
Cătălin Creţu, directorul Visa Europe pentru România, a afirmat că autorităţile trebuie să ia în calcul şi să analizeze toate efectele posibile ale unei reduceri "drastice şi bruşte" a comisioanelor interbancare pentru plăţile cu cardul prin legislaţie, astfel încât să nu impacteze negativ investiţiile în tehnologiile de plată şi utilizarea cardurilor.
La rândul său, Cosmin Vladimirescu, directorul general al MasterCard pentru România şi Moldova, şi-a exprimat îngrijorarea privind efectele măsurii, afirmând că şi la nivel european există voci care sunt împotriva acestui proiect. Sursa
